Craciun fericit!

24 Dec 2011 Un comentariu

by Mental Disease in My life,my thoughts and my twisted mind

Era seară. Stăteam si priveam cum din cer picau albii fluturi de zăpadă. În fundal se auzeau colinde de iarnă. Dintr-o dată,camera în care stăteam a început să se învârtă,transformându-se într-un balet de culori…ajunsesem în floarea copilăriei…aveam 5 ani şi stăteam în faţa bradului cu mama şi tata,zâmbind la poză. Zâmbetul de pe faţa-mi lipsită de griji,de la acea vârsta,făcea ca amintirile să fie şi mai dureroase.
Peisajul se schimbase,treceam prin acele momente de care îmi era dor,care mă alinau,aveam în jur de 12 ani şi stăteam la mine în cameră,vorbind cu mama,dezmierdandu-mi auzul cu scancetul apasator al hainelor inghetate,tocmai asezate pe soba.
Eram confuză.. simţeam fericirea în suflet care radia în jurul meu,în timp ce revedeam acele amintiri,dar în acelaşi timp simţeam ca dorul de trecut era atât de apăsător. Aveam nevoie să mă întorc acasă.
Zilele au trecut de la această amintire,dorul era din ce în ce mai arzător. Intrasem,în sfârşit,în vacanţa de iarnă şi visam cu dorinţa-mi în suflet să îmi sărbătoresc Crăciunul acasă,alături de toată familia.
Am ajuns în culmea disperării când am constatat că venise Crăciunul,iar eu cu mama eram tot în acel oraş uitat de lume. Poate greşisem undeva,poate nu meritam luxul de a-l vedea pe tata măcar în seara de Crăciun. Îmi doream să îmi aducă ’’Moşul’’ 2 lucruri:pe tata şi posibilitatea de a ajunge acasă de sărbători.
Cadoul meu a întârziat puţin,dar,din fericire,a fost mai mult decât puteam cere. Moşul mi-l adusese pe tata,iar odată cu el un bilet sub brad pe care scria: Ne vom muta acasă,definitiv!

http://www.youtube.com/watch?v=vz5PbsZtXBk&feature=related !!!